Ridicat la finele secolului 19, contestat apoi o perioadă îndelungată, Turnul Eiffel fascinează şi astăzi, la mai bine de 120 de ani de existenţă. O construcţie uimitoare, care taie respiraţia şi atrage ca un magnet. Orice vizită în Paris, trece negreşit şi pe malul Senei, unde se înalţă impunător Tour Eiffel.
Turnul Eiffel – vedere nocturnă
Cunoscut din fotografii, documentare, producţii cinematografice, Turnul îţi pare familiar la primul contact vizual, undeva în spatele unor blocuri. Fără a avea nevoie de hartă, dar cu un reper exact, micile străduţe din jur sunt străbătute fără teama că vei pierde contactul cu ţinta finală. Chiar şi când dispare din raza vizuală, Turnul te atrage cu acel magnetism specific marilor capodopere. Imediat ce ai păşit pe Quai de Branly ştii că nu eşti departe. Comercianţi de diferite naţionalităţi încearcă să te atragă cu suveniruri care de care mai ieftine, care mai de care mai „valoroase”, care mai de care mai „frumoase”. Încă o intersecţie şi gata!
Tour Eiffel, la pas
Turnul îşi înalţă întreaga splendoare în faţa ochilor lacomi, care îi sorb întreaga celebritatea. Singura dorinţă este aceea de a face pasul următor, să faci schimbi de locuri cu acea construcţie… să o ai tu la picoare. Şi faci primul pas, pe prima treaptă. Apoi al doilea. Urmează al treilea, al zecelea… vine şi pasul o sută. Lungi şiruri de nituri te însoţesc de-a lungul călătoriei. După treapta 300 îţi pierzi ideile şi vrei să te opreşti. Dar mai urci aproape 40 şi ai ajuns la primul etaj.
De aici, Sena îţi dezvăluie toate secretele. Muzeul Marinei pare un arc de cerc ce se înclina în faţa stăpânului. Hotelul Invalizilor te salută cu a sa cupolă aurie, iar Panthenonul îţi face cu mâna din depărtare. Şcoala Militară nu pare impresionată, dar de la nivelul doi ţi se aşează şi ea la picioare. Pentru acest succes ai mai urcat încă 300 de trepte, dar primeşti din nou onorurile întregului Paris. Vârful este inaccesibil de această dată, dar imaginaţia e liberă să zburde, pe adierea vântului care ia şi el parte la succesul tău şi al altor sute de turişti care îşi exprimă admiraţia pentru panorama încântătoare a Parisului. Gustave Eiffel trăieşte în fiecare temerar care ajunge acolo, sus!
Articol publicat iniţial în anul 2010.
